NOTIUNI LEGATE DE CONȘTIINȚA DE SINE – APERCEPȚIA ÎN VIZIUNEA LUI CARL GUSTAV JUNG
Carl Jung discută în lucrările sale despre procesul de apercepție și rolul acestuia în procesele conștiente și inconștiente. Apercepția a fost deasemenea inclusă în cercetările sale experimentale legate de procesul asociativ și metoda asociațiilor, alături de o serie întreagă de procese psihice precum „percepția […], asociația intrapsihică, comprehensiunea verbală și manifestarea motoare”, în încercările sale de a studia rolul jucat de acestea „în construirea reacției” (Jung, 2017, p.26). Metoda asociațiilor presupune studierea asociațiilor spontane realizate de către…
NOȚIUNI DE DEZVOLTARE A PERSONALITĂȚII
Toți oamenii țintesc mai mult sau mai puțin către un țel amplu și o dorință puternică de a dezvolta acea totalitate a omului reprezentată de personalitate. Jung aduce în discuție în acest context importanța educației în viața omului, nu doar la vârsta copilăriei ci și la vârsta adultă. Deasemenea, subliniază importanța individualității comparativ cu identitatea colectivă care era la vremea lui mai frecvent întâlnită. Cum am menționat și mai devreme în lucrare, anumite caracteristici colective există și…
Carl G. Jung – HRISTOS, UN SIMBOL AL SINELUI
Din toate simbolurile existente în cultura creștină, Carl Jung îi oferă un loc aparte simbolului lui Hristos din sufletul creștin, în încercarea de a contura o caracterizare a poziției psihologice a acestui simbol încă viu (Jung, 2005-2, p.68-70). În viziunea lui Jung, Hristos „ilustrează arhetipul Sinelui”, acest ideal al totalității sufletești a ființei umane. Hristos este așadar un personaj de natură divină, care aparține cerurilor, o ființă transfigurată, fiu al lui Dumnezeu fără de păcat (Jung, 2005-2,…
NOȚIUNI LEGATE DE DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII CĂTRE AUTOREALIZARE – CARL G. JUNG – NOȚIUNEA DE SIMBOL
Plecând de la ideea normelor colective, intră în discuție noțiunea de simbol care se diferențiază, în viziunea lui Carl Jung, de semn. În ceea ce privește simbolul se vorbește de „semnificație simbolică”, iar semnul presupune o „semnificație semiotică” (Jung, 2004, p.806). Diferența dintre semiotic și simbolic stă în faptul că în cazul semnificației semiotice avem de-a face cu o interpretare ce consideră că expresia simbolică este doar o analogie sau o prescurtare a unui fapt care se…
NOȚIUNI LEGATE DE DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII CĂTRE AUTOREALIZARE – CARL G. JUNG – PROCESUL INDIVIDUAȚIEI
Pentru a conceptualiza procesul individuației este necesar să se definească două concepte cheie, respectiv individul și individualitatea. Prin individ, Jung înțelege „ființa în singularitatea ei”. Individul psihologic reprezintă omul ce se caracterizează prin psihologia sa particulară și unică, proprie lui. Această particularitate vizează nu elementele componente, ci mai degrabă structurile complexe ce îl formează. Jung afirmă că individualitatea psihologică este majoritar inconștientă, fiind conștientă doar dacă ființa umană cunoaște în mod conștient elementele ce o particularizează, mai…
NOȚIUNI FUNDAMENTALE LEGATE DE ENERGETICA SUFLETULUI – CARL G. JUNG – FUNCȚIA TRANSCENDENTĂ
În viziunea lui Carl Jung, funcția transcendentă este ceea ce „rezultă din unirea conținuturilor conștiente și inconștiente”. În ceea ce privește conținutul și tendința, inconștientul și conștiința coincid rareori, fapt datorat caracterului compensator al celor două. Relația dintre conștiință și inconștient este caracterizată prin faptul că conținuturile inconștiente dețin o valoare liminală, care duce păstrarea în inconștient a elementelor foarte slabe din punct de vedere energetic; conștiința deține rolul de a frâna (cenzura) orice material nepotrivit cu…
NOȚIUNI FUNDAMENTALE LEGATE DE ENERGETICA SUFLETULUI – CARL G. JUNG – EXTRAVERSIE ȘI INTROVERSIE
Regresia și progresia pot fi asociate cu introversia și extraversia, însă nu pot fi mai mult decât niște analogii la acestea din urmă, întrucât ele sunt dinamisme de o natură diferită. Extraversia și introversia sunt dinamisme ce cuprind atât progresia, cât și regresia. Progresia ca mișcare vitală ce evoluează în timp poate lua două forme, fie o formă extravertită în situația în care este influențată de elemente din mediul înconjurător, fie o formă introvertită atunci când îi…
NOȚIUNI FUNDAMENTALE LEGATE DE ENERGETICA SUFLETULUI – CARL G. JUNG – NOȚIUNI FUNDAMENTALE ALE TEORIEI LIBIDOULUI
Având în vedere natura psihologiei ca știință și faptul că se ia în considerare existența unui inconștient și nu doar a conștiinței, Jung se vede obligat să poziționeze această definiție a energiei psihice pe o bază mai largă (Jung, 2011-1, p.29). Ideea unei definiții mai largi provine din imposibilitatea demonstrării științifice a unei echivalențe între energia psihică și cea fizică, recunoscută din punct de vedere biologic ca atare (Jung, 2011-1, p.30). El lărgește așadar conceptul de energie…
NOȚIUNI FUNDAMENTALE LEGATE DE ENERGETICA SUFLETULUI – C.G. JUNG -NOȚIUNEA PSIHOLOGICĂ DE ENERGIE
Pentru a defini conceptul de energie psihică este necesar să se deosebească mai întâi de el ideea de forță psihică. Carl Jung adoptă în lucrările sale distincția făcută de Theodore Lipps, prin care forța psihică reprezintă „posibilitatea ca în suflet să apară procese care să atingă un anumit grad de eficiență”, iar energia psihică „posibilitatea inerentă proceselor de a actualiza în ele această forță”. Jung vede această diferențiere ca fiind esențială în conceptualizarea psihicului. El vede energia…
STRUCTURA PSIHICULUI ÎN VIZIUNEA LUI CARL G. JUNG – SINELE
Din punct de vedere empiric sinele reprezintă totalitatea fenomenelor psihice ale ființei umane, mai exact integralitatea și unitatea personalității. Prin empiric se înțeleg acele idei deduse din experiență, respectiv din analiza unor cazuri antecedente (Dex online). Având în vedere că personalitatea este și va rămâne parțial conștientă și parțial inconștientă, conceptul de sine este în realitate potențial empiric și reprezintă un postulat (adică un principiu care este recunoscut ca fiind adevărat fără a fi nevoie de demonstrație…
STRUCTURA PSIHICULUI ÎN VIZIUNEA LUI CARL G. JUNG – ANIMA ȘI ANIMUS
Plecând de la ideile despre proiecții descrise până acum, aceste iluzii produse de către inconștientul individului, este necesar să definim și factorul care le produce. În viziunea lui Jung, acesta ar fi reprezentat de către imaginea părinților de sex opus prezente în fiecare om, respectiv anima și animus. Prin imaginea mamei și imaginea tatălui, în acest context, nu se înțelege neapărat imaginea părinților personali, ci reprezentarea întregită, primordială a tot ceea ce înseamnă „mamă” și a tot…
STRUCTURA PSIHICULUI ÎN VIZIUNEA LUI CARL G. JUNG – UMBRA
Din punct de vedere empiric cele mai clar caracterizate arhetipuri sunt acelea care influențează sau tulbură cel mai adesea Eul. Umbra este unul din aceste arhetipuri, pe lângă anima și animus, și chiar cel mai accesibil omului datorită faptului că majoritatea conținuturilor sale pot fi deduse din inconștientul personal. Excepție de la acest fapt fac doar acele caracteristici pozitive de personalitate care prin procesul refulării devin inconștiente și în cazul cărora vorbim de un impact negativ al…
STRUCTURA PSIHICULUI ÎN VIZIUNEA LUI CARL G. JUNG – ARHETIP
Pentru a înțelege ideea de arhetip este necesar să definim conceptul de imagine. Prin imagine, Jung se referă la reprezentarea imaginară din psihic ce face referire în mod indirect „la percepția obiectului exterior” și nu la „copia psihică a obiectului exterior”. Această reprezentare imaginară se fondează „pe activitatea imaginară a inconștientului” care apare în conștiință sub forma unei viziuni sau a unei halucinații, fără însă avea caracter patologic. Ea nu înlocuiește realitatea, așa cum o fac halucinațiile…
STRUCTURA PSIHICULUI ÎN VIZIUNEA LUI CARL G. JUNG – INCONȘTIENT COLECTIV
„Raportul funcțional dintre procesele inconștiente și conștiință” este numit de către Jung „compensator”. Carl Jung folosește aici termenul de compensare cu sensul de înlocuire sau eliberare, menționând că își extrage această idee din lucrările lui Alfred Adler, prin care acesta folosește ideea de compensare pentru a explica „echilibrarea funcțională a sentimentului de inferioritate”, văzut ca și o insuficiență organică, prin generarea unei „ficțiuni” care să înlocuiască această lipsă în vederea atingerii unei stări de echilibru (Jung, 2004,…
STRUCTURA PSIHICULUI ÎN VIZIUNEA LUI CARL G. JUNG – INCONȘTIENT PERSONAL – partea II
Procesele psihice care pot fi observate și experimentate dețin legături cu substraturile organice, fiind prin aceasta integrate în viața organismului la dinamismul căruia participă (Jung, 2011-1, p.375). Sfera pulsională este concepută fiziologic „ca funcție glandulară”, fiind asociată în unele teorii cu secrețiile de hormoni. Chiar și așa, este greu să se delimiteze, să se cuantifice în vreun mod sau să se determine conceptual pulsiunile. Jung îi recunoaște aici meritul lui Freud de a fi recunoscut persistența unor…
STRUCTURA PSIHICULUI ÎN VIZIUNEA LUI CARL G. JUNG – INCONȘTIENT PERSONAL – partea I
Jung definește inconștientul ca o stare fluctuantă care implică conținuturi pe care individul le știe, dar la care nu se gândește într-un anume moment; conținuturi de care a fost cândva conștient, dar le-a uitat în momentul respectiv; conținuturi cândva percepute de simțuri, dar ignorate de conștiință, sau evaluate ca insuficient de importante pentru a fi înregistrate conștient; conținuturi pe care omul le simte dincolo de intenția lui conștientă, pe care le experimentează în mod inconștient prin simțire,…
STRUCTURA PSIHICULUI ÎN VIZIUNEA LUI CARL G. JUNG – CONȘTIINȚA
Carl Jung descrie conștiința ca fiind acea funcție sau activitate ce întreține relațiile dintre conținuturile psihice și eul individului. Conștiința este așadar percepută de eu, împreună cu conținuturile conștiente. Acolo unde percepția relației dintre un conținut anume și eu nu există, vorbim cu siguranță de un proces inconștient. Psihicul și conștiința nu reprezintă unul și același lucru, întrucât psihicul este „totalitatea conținuturilor psihice”, care pe lângă conținuturile raportate direct la eu, presupune și alte complexe psihice care…
Extras n.2 din cartea: Scrisori de la Prietena Imaginară
Draga mea, M-am trezit din nou în holul abandonat pe podeaua-i rece ca gheața. Am o senzație ciudată de presiune în cap și parcă sunt scursă de energie. În mâna stângă țin strâns cele 100 de chei. Mă ridic de jos cu o ușoară greutate și pentru un moment am impresia că timpul parcă tinde să stea în loc. Oftez, doar doar oi mai elibera din energia asta acumulată. Mă uit preț de câteva secunde până în…
STRUCTURA PSIHICULUI ÎN VIZIUNEA LUI CARL G. JUNG – EU-L
În concepția lui Carl Jung, eul este „un complex de reprezentări” ce formează centrul conștiinței unui individ și are ca și caracteristici „un grad înalt de continuitate și identitate cu el însuși”. În același context este folosită în teoria sa și ideea de „complexul eului” (Jung, 2004, p.711). Prin complex Jung înțelege „o unitate psihică superioară” la care participă simultan afectivitatea, ca și parte fundamentală și esențială a personalității umane, cu „ simptomele” sale gândirea și acțiunea,…
Extras Nr. 1 din cartea: Povestea nespusă a Castelului Muzyiak
Draga mea, Nu ai idee cât mă bucur să fiu aici. Experiența aceasta îmi pare ruptă de realitate. Aseară s-a întâmplat ceva minunat. Un porumbel alb a venit și mi-a ciocănit la geam. Din păcate geamul nu se deschide pentru că aș fi fost în stare să-l primesc înăuntru. Am stat așa privindu-ne reciproc preț de câteva minute până și-a luat zborul. Sper să se mai întoarcă pe aici, deși nu cred că locuiește prea departe. Face…
Extras n.1 din cartea : Scrisori de la Prietena Imaginară
Draga mea, M-am trezit din nou în holul abandonat, întinsă pe podeaua-i rece ca gheața. Mă doare capul puternic și nu știu cu exactitate cum am ajuns aici. De data aceasta, becul luminează difuz, slab, o lumină albă și rece. Din tavan și pe lângă bec picură apă subtil. Cred că afară plouă puternic, iar apa-și găsește lăcaș printre crăpăturile tavanului s-ajungă aici. Asta ar explica zgomotul de pe fundal pe care-mi este greu să-l definesc, de…
STRUCTURA PSIHICULUI ÎN VIZIUNEA LUI CARL G. JUNG – SUFLET ȘI PSYCHE
În lucrările sale, Carl G. Jung separă conceptual sufletul de psyche. În înțelegerea sa psyche reprezintă totalitatea proceselor psihice, atât conștiente cât și inconștiente, iar sufletul îl asociază termenului de personalitate și îl descrie ca un „complex funcțional determinat și limitat” (Jung, 2004, p.831). Ideea de complex se ancorează în ipoteza existenței unei multitudini de personalități în interiorul unui individ. El definește complexele ca fiind fragmente psihice scindate datorită unor influențe traumatice sau a unor tendințe incompatibile,…
METAMORPHOSIS 